Vreau să sărbătorim iubirea în fiecare zi

Publicat in 13 februarie 2018
Photo by Cathal Mac an Bheatha on Unsplash

 

Nu ştiu voi cum sunteţi, dar pentru mine Valentine’s Day e o zi ca oricare alta. Nu zic că-i rău să sărbătorim iubirea, ba dimpotrivă, dar de ce trebuie să existe o zi anume pentru asta? Îmi este cât se poate de clar că Valentine’s Day este o sărbătoare importată şi intens comercializată, că na … iubirea vinde bine. Dar şi femeile şi bărbaţii dezbrăcaţi. Veţi vedea mai jos de ce spun asta.

Noi nu sărbătorim Valentine’s Day. Soţul meu nu mă iubeşte mai mult astăzi şi nici eu pe el. Cel mai romantic loc în care mă poate duce astăzi este la magazinul de perdele. Vine vremea mutării şi Doamne, scump şi complicat e să-ţi faci perdele. Nu vreau cadouri astăzi, dar m-aş bucura de-o floare, dar nu pentru că-i Valentine’s, ci pentru simplul motiv că-mi plac florile şi mă bucur de ele de fiecare dată când le primesc.

Eu vreau să sărbătorim iubirea în fiecare zi. Să ne facem daruri fără motiv; privirile noastre să fie complice şi astăzi, dar şi peste 20 de ani; să nu ne trezim în nicio zi fără sărutul de „bună dimineaţa” şi să nu ne punem în nicio seară în pat fără o îmbrăţişare plină de iubire. Astăzi vreau să rămână o zi ca oricare alta, cu iubire, cu „Te iubesc”, cu ţinut de mână.

Am avut nevoie să-l aducem pe Valentin când noi îl aveam deja pe Dragobete. Chiar aşa! De ce nu sărbătorim la fel de intens iubirea pe 24 februarie, de Dragobete?!

 

 

Ziceam că această sărbătoare a iubirii vinde bine aşa cum o fac şi femeile şi bărbaţii dezbrăcaţi. Mă gândeam zilele trecute la 8 martie. Am fost întrebată ce-mi doresc. Nu vreau nimic pentru mine. Vreau să mă mut la noi acasă. Ştiu că nu reuşesc chiar de 8 martie, dar mi-aş dori să se întâmple în martie. Îmi doresc să-mi desfac toate cutiile şi să-i găsesc fiecărui lucru locul lui. Atât îmi doresc! Ba nu! Mai vreau şi sănătate chiar dacă sună a clişeu. Dorinţele mele ştiu că nu pot rivaliza cu ale femeilor care nu-şi doresc de 8 martie decât un show de striptease. Adică, cu 3 săptămâni înainte se sărbătoreşte iubirea şi de ziua femeii sărbătorim … ce? Poate nu-s eu suficient de deschisă la minte, dar de niciun 8 martie nu mi-am dorit să merg la striptease. Mi se pare … exact degeaba. Logica mea mă întreabă aşa: singură sau în cuplu, care-i plăcerea să-l vezi pe unu’ (ori pe 10) că se dezbracă, mişcându-se lasciv, că oricum nu-i al tău şi, cel mai probabil, nici nu va fi? Mie striperii mi se par atât de neinteresanţi încât, înainte de nuntă, le-am cerut în mod expres celor care mi-au organizat petrecerea burlăciţelor să nu-mi facă astfel de suprize neplăcute, că l-aş invita pe băiat să plece înainte să-şi înceapă numărul. Comercială e şi treaba cu striptease-ul la petrecerea burlăciţelor ori de 8 martie.

Până la urmă, pentru mine, Valentine’s Day este despre presiune socială şi consumerism. Neapărat TREBUIE cumpărate cadouri, făcut x şi y lucru. Este despre TREBUIE, nu neapărat despre iubire, sentimente şi alte siropeli care, în mod ideal, ar trebui să vină în mod natural, nu impuse de o zi anume. Noi îl refuzăm pe acest TREBUIE. 14 februarie alegem să fie o zi ca oricare alta, fără să ne iubim mai mult, fără să cumpărăm cadouri ori să ne facem declaraţii mai multe decât de obicei. Fiecare zi din an ar trebui să fie un prilej de a sărbători iubirea. Fiecare dimineaţă ar trebui să fie un dar, o ocazie în plus să spunem „Te iubesc”. Fiecare seara ar trebui să fie o nouă şansă de a ne exprima recunoştinţa faţă de cel cu care ne împărţim viaţa, casa, patul, masa şi farfuria.

 

Să ne iubim în fiecare zi!

 

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram

 

Comments

  1. Luana Murgu a zis

    Eu am impresia ca mai nou toata lumea are tendinta de a refuza tot . Sarbatori, povesti, Mos Craciun, nimic nu mai este bun. Eu nu as fi asa drastica, desi partial sunt de acord cu tine. Nici noi nu a sa sarbatorim Sf. Valentin intr-un mod exceptional, adica mergem la servici, copilul la gradi, pe urma duc copilul la sport, nu se opreste lumea in loc ca e Sf. Valentin, dar pe urma parca tot as iesi cu sotul si copilul la o ciocolata calda. Treaba cu inimioare, bombonele nu o mai practicam cu mult inainte de a avea copilul, de zile ale indragostitilor, 8 martie si altele preferam sa iesim in oras la masa, nimic sofisticat. Dupa ce s-a nascut copilul ieseam cu el la locul de joaca, noi stateam la o cafea si copilul se juca, inclusiv de ziua mea intr-un an am fost cu sotul, o prietena si copii la locul de joaca. Evident ca iubirea, afectiunea trebuie sa ne-o aratam zilnic, nu e nevoie de zile speciale, dar au si zilele astea farmecul lor. Asa ca eu sper ca azi sa nu mai intervina nimic urgent si dupa ce iau copilul de la karate sa ma scoata barbatii mei la o cafea in oras, sa ne relaxam si sa ne facem planuri de Dragobete ca pica in weekend si ar putea fi sarbatorit cu o cafea/ ciocolata calda pe munte , de exemplu :).

    • admin a zis

      Luana, nu cred că am fost drastică. Am ţinut să subliniez părţile care mă deranjează, cea cu TREBUIE şi consumerismul. Eu m-am referit la Valentine’s Day, la cei care fac eforturi pentru a sărbători iubirea într-o singură zi, deşi ea se presupune că este prezentă pe tot timpul anului. Sărbătorile le ţin pe alea pe care le simt, poveştile sunt esenţiale şi Moşul e plin de farmec. 🙂

      • Luana Murgu a zis

        Clar, iti dau dreptate! Numai ca la 17 ani e cu ” trebuie” si ” consumerism” , ca daca nu sarbatoresti iubirea in ziua care trebuie s-ar putea sa nu mai ai ce sarbatori peste 3 zile :)).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *