Jocurile de rol rămân aceleaşi, dar păpuşile de ieri şi de astăzi sunt diferite (P)

Publicat in 9 decembrie 2019

  Când eram cam de vârsta Antoniei, am primit 2 păpuşi mari, una brunetă şi celalaltă şatenă, una îmbrăcată într-o rochiţă cu alb şi albastru deschis, ca cerul senin, iar cealaltă într-un costum auriu, cu pantalon. Îmi aduc aminte de ele ca şi cum le-aş fi primit ieri. Era ziua mea de naştere. Am fost atât de încântată încât îmi doream să le ascund undeva, să nu se joace nimeni cu ele. Ei … [Citeşte mai departe...]

Alimentele bune pentru creier

Publicat in 9 iulie 2019

  O să vă întrebaţi poate ce legătură este între mâncare şi creier, că alimentele ajung în stomac, fără să treacă prin cap. Răspunsul ar fi da şi nu. Adică, da, alimentele ajung în stomac, dar nutrienţii din alimente ajung şi la creier. Creierul unui adult reprezintă 2% din greutatea corpului, consumă 20% din oxigenul pe care acesta îl respiră şi utilizează 20% din energia alimentară … [Citeşte mai departe...]

Fricile copiilor între 2 şi 5 ani

Publicat in 15 ianuarie 2019

    Pe măsură ce cresc, copiii au diverse frici. Ele fac parte din dezvoltare. Ceea ce adulţilor li se poate părea inofensiv, pe copii îi poate speria. Cu calm, înţelegere şi empatie, copiii îşi pot depăşi fricile. Copiii nu sunt toţi la fel, dar unele frici sunt comune, experimentate de majoritatea copiilor de o anumită vârstă. De exemplu, după vârsta de 2 ani, imaginaţia … [Citeşte mai departe...]

Prima serbare

Publicat in 31 iulie 2018

  Fiecare etapă îmi arată că puiul meu creşte. În ultimul an, am trecut printr-o grămadă de evenimente împreună: am schimbat ţara, am locuit în 2 case diferite până am avut-o pe a noastră, Antonia a început grădiniţa, am trecut împreună de la scutece la chiloţei, ne-am despărţit de doamna Suzi. E un amestec ciudat de sentimente. E normal să crească, să trecem prin fiecare etapă, să ne … [Citeşte mai departe...]

Copiii sunt cei mai fini observatori

Publicat in 26 iulie 2018

    Tindem să ne subestimăm copiii, să credem că nu îşi dau seama de anumite lucruri, că nu pot avea atenţie distributivă, că nu înţeleg gesturi, tonuri sau grimase. Ne înşelăm! Copiii sunt cei mai fini observatori. Trebuie doar să-i ascultăm, să-i observăm şi ne vom da seama de asta. În ultima vreme, am realizat că Antonia este foarte atentă la detalii, că nu îi scapă nimic. Ştie … [Citeşte mai departe...]