Cu copilul la spital, în Constanţa – experienţa noastră desprinsă dintr-o realitate paralelă cu a noastră

Publicat in 11 septembrie 2019

  Am sperat ca anul acesta să îl încheiem fără accidente majore, dar nu a fost să fie. Mai rău este că Antonia a fost protagonista, din nou, tocmai în prima seară din concediu, după ce am ajuns la mare. Nu am vrut să scriu mânată de impuls și de toate sentimentele care m-au cuprins în acele zile. Am vrut să am mintea limpede, să reiau firul evenimentelor fără ca emoțiile să preia rolul … [Citeşte mai departe...]

Accidentele copilului te fac un părinte iresponsabil?

Publicat in 3 iulie 2018

  Blogul e un fel de viață paralelă față de cea pe care o am în realitate. Nu există prea multe puncte comune între cele două, doar o față, un bărbat, o fetiță și alte câteva detalii. Glumesc, evident! Sunt cât se poate de transparentă în ambele medii. Iresponsabil de transparentă. Să vă povestesc, că s-a comprimat timpul și n-am mai reușit să scriu despre asta. Eram la manichiură. … [Citeşte mai departe...]

Când pământul îţi fuge de sub picioare

Publicat in 1 aprilie 2018

  Nimic nu mă dărâmă mai tare decât suferința și durerea copilului meu. Atunci când mă simt incapabilă să o ajut, să o alin, urc pe cele mai înalte culmi ale disperării. Asta mi s-a întâmplat de curând. Am simțit cum sufletul mi-a ieșit din trup, cum a asistat la un automatism al membrelor, la niște gesturi mecanice, negândite. Am simțit cum, într-o fracțiune de secundă, am devenit un … [Citeşte mai departe...]

Nicio durere pe lumea asta nu este mai mare decât durerea copilului tău

Publicat in 27 octombrie 2017

  Cu siguranță nu veţi citi nimic nou decât trăiri pe care le cunoaşteţi deja. Orice mamă simte durerea copilului său. Orice mamă și-ar dori să aibă puteri supranaturale care să-i aline într-o clipită durerea puiul său ori să o ia fără ezitare asupra ei. Este imposibil, din păcate! Vorba aceea cu “Numai mamă să nu fii” am simțit-o ieri din plin. Am plâns în tandem cu fetița mea. Durerea … [Citeşte mai departe...]

Copilul atomic și urgența de sâmbătă seara

Publicat in 26 iunie 2017

      Am crezut că va fi o sâmbătă seară obişnuită, la fel ca celelalte, însă aproape de ora 20:00 am înţeles că nu avea să fie deloc aşa cum o ştiam. Îmi rezervase surprize şi plimbări neaşteptate. Ne jucam. În acelaşi timp, vorbeam cu tata la telefon, pe speaker, încât mâinile să-mi fie libere pentru copilul atomic, expresie împrumutată de la Cristina Oţel, pentru că i … [Citeşte mai departe...]