Mereu îmi va fi dor de tine, puiul meu mic!

Publicat in 4 februarie 2020

 

 

Am avut de sortat niște poze și videouri. Musai să le salvez pe hard-ul extern, că mereu îmi e frică să nu ni se întâmple ceva cu telefoanele. Și dacă s-ar întâmpla, să vezi acolo catastrofă! 95% dintre poze sunt cu Antonia, multe cu cea de altădată, de pe vremea când avea între 3 luni și 2 ani și jumătate.

Am retrăit primii ei 2 ani sortând aceste imagini. Mi-au trezit atâtea amintiri! S-au amestecat sentimentele în așa hal încât simțeam că mi se pune un nod în gât, că inima îmi bubuie în piept, că lacrimile stau să țâșnească. M-a cuprins dorul. Dorul de bebeluş, de alăptat, de obraji pufoşi, de piele fină, de boţ de om cuibărit la mine în braţe. 

 

Mereu îmi va fi dor de ea …

… mică și dependentă de mine.

…. și de magia alăptării, când îi eram hrană, alinare și refugiu.

… cum gângurea și zâmbea știrbă.

… cum mă fixa cu privirea și știam ce vrea, deși nu rostea cuvinte.

… și de ciufurile ei blonde, pufoase și inegale.

… și de mocuțele adorabile.

… și de curajul ei de a explora lumea, clătinându-se pe picioarele ei mici, dar hotărâte.

… și de somnul ei profund de bebeluș-îngeraș.

… cu obrajii ei pufoși și burtica rotundă, cu ochii albaștri, curioși, inocenți, cei mai frumoși pe care i-am văzut vreodată.

… și de determinarea ei (înnăscută de altfel). Vorbea pe limba ei, dar știa bine ce vrea și cum să se facă înțeleasă.

… și de tălpile ei mici, și de mânuțele firave.

… 

Şi peste 2 ani îmi va fi dor de copilul mic de astăzi. E ca un cerc vicios al dorului, un dor care se simte pentru totdeauna.

Puiul meu mic care te-ai făcut mare, cu dor în brațe și iubire veșnică în suflet, să știi că voi fi întotdeauna aici, indiferent de vârstă, moment de bine sau de greu. Când vei căuta refugiu, mângâiere, alinare și protecție, brațele mele te vor aștepta să le umpli ca atunci când ai venit pe lume. Ca atunci când erai un boț de om. Braţele mele au fost şi atunci, sunt şi acum şi vor fi pentru totdeauna, că nicio vârstă nu-i prea înaintată pentru braţele mamei. Mama rămâne mamă şi puiul ei tot pui este indiferent de vârstă.

 

 

 

Alte cugetări din mămicie:

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Comments

  1. alina a zis

    Ai scris foarte frumos ! Aaceleasi sentimente le traiesc si eu cand ma uit la pozele cu fetita mea,care in curand face 5 anisori!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *