Dacă vară n-ar fi, nu s-ar mai povesti

Publicat in 3 octombrie 2017

vara

 

 

Îmi spunea o cunoştinţă că toamna este ideală pentru noi începuturi, că toamna şi-a început iubirile şi tot toamna a rămas însărcinată cu primul ei copil. I-am spus că mie vara îmi aduce aminte de începuturi, de iubire, de fericire şi de multe alte sentimente ce vin să le completeze pe primele. Cred că fiecare dintre noi asociem un eveniment important din viaţa noastră cu un anotimp, cu un loc, cu un parfum ori fiecare anotimp cu ceva ce ni s-a întâmplat la un moment dat de-a lungul vieţii.

Mie verile îmi aduc amintiri îngropate, pe care am vrut să le uit şi altele pe care le-aş răsfoi oricând. Verile îmi oferă energia după care tânjesc tot anul. Îmi trezesc cele mai profunde sentimente de recunoştinţă şi mă invită să rememorez cele mai frumoase momente din viaţă. M-am născut aproape de jumătatea lui Gustar şi cred că nu-i o întâmplare că iubesc vara. Luna iunie parcă a fost cea mai şireată dintre toate. M-a ţinut într-o permanentă amăgire. Ba divorţau ai mei, ba mă lăsa să-mi văd de vacanţa de vară. Ba mă amăgea cu angajarea la primul meu job în Luxemburg, ba îmi ruina contul. Ea s-a găsit să fie luna tuturor nunţilor, botezurilor, terminărilor de licee şi facultăţi. Ce „distracţie” după ce-am terminat şi eu la rândul meu cu toate astea! Într-un an n-aveam grija banilor şi hop în următorul calculam fiecare leuţ în funcţie de evenimentele altora. Acum şi de alea mi-e dor!

Iulie parcă a vrut să şteargă jocul ăsta incert al lui iunie şi mi-a adus iubirea, stabilitatea, siguranţa şi fericirea de care aveam nevoie. Într-o seară fierbinte de la sfârşitul lui iulie îmi cunoşteam soţul. 3 ani mai târziu am vrut neapărat să-i aducem un omagiu lui iulie şi să ne unească el pentru totdeauna în ziua de 5. În acelaşi an, în aceeaşi lună ne ofeream cea mai frumoasă şi memorabilă vacanţă pe care am avut-o vreodată. Tot la un început de iulie am obţinut şi job-ul cu care mă amăgea iunie.

August era luna mea preferată până mi-am cunoscut soţul, însă n-aş şti să vă spun exact de ce. Ziua mea de naştere nu-i relevantă în acest caz. Nu ştiu dacă vreodată mi-a plăcut în mod deosebit să fie ziua mea. În jurul ei se întâmplau mereu lucruri care-mi lăsau un gust amar. Verile mele s-au extins atunci când copilul nostru a decis să se nască la final de mai, pe o căldură toropitoare, neobişnuită pentru Luxemburg, şi când am decis să ne încreştinăm fetiţa la puţin timp după jumătatea lui septembrie, pe o caniculă de 30 de grade +, în locul în care am cunoscut cea mai mare pace şi linişte interioară, aşa cum nu am mai găsit nicăieri altundeva. Şi anul ăsta ne extindem vara. Îi mai adăugăm un eveniment memorabil. Întoarcerea noastră acasă!

Pe lângă toate evenimentele care mi-au marcat verile sunt şi o iubitoare a tuturor aromelor pe care le aduce vara, a fructelor şi legumelor cu parfum şi gust; a vinurilor albe, reci, cu note fructate, servite pe terase care zumzăie până târziu în noapte; a soarelui dogoritor, chiar dacă-i ingrat şi mă ţine în casă; a vacanţelor petrecute la mare; a cafelelor băute pe terasa noastră de la munte în dimineţile calde şi pline de verdeaţă; a nisipului care mă lasă să-i îndeplinesc copilului dorinţa de a-i construi cetăţi şi castele ori forme simple; a rochilor lungi şi vaporoase şi a tuturor celorlalte lucruri pe care numai vara mi le aduce. Şi, până la urmă, dacă vară n-ar fi, n-aş fi nici eu şi astăzi nu v-aş mai povesti. 🙂 Abia aștept poveștile verii viitoare.

 

Voi cu ce asociaţi cele mai marcante evenimente din viaţa voastră? Care este anotimpul vostru preferat?

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram 

Sursa foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *