Cum influenţează alimentaţia creierul

Publicat in 24 septembrie 2019
Photo by Lee Myungseong on Unsplash

 

Acest articol este a doua parte a acestuia în care am vorbit despre legătura dintre alimentaţie şi puterea de concentrare, care sunt glucidele bune pentru creier, de ce alimente are nevoie creierul, ş.a.m.d.

 

Nu ar fi corect să ne gândim doar la creierul nostru. „Casa” lui este corpul nostru, aşa că nu putem disocia creierul de corp. Creierul are nevoie de un corp sănătos pentru a fi sănătos.

Există o diferenţă între perfomanţa cognitivă (capacitatea de concentrare, memoria) şi sănătatea mintală. Alimentaţia are şi rolul de a ne proteja de a o proteja pe cea din urmă.

 

Mitul conform căruia dulciurile ne ajută să ne concentrăm

 

În caz de hipoglicemie, constatăm că nu ne putem concentra la fel ca atunci când glicemia este la un nivel optim. Dacă nu ştiaţi, creierul nostru este un mare consumator de glucoză (consumă cca. 140g glucoză/zi). În asemenea situaţii, suntem tentaţi să consumăm produse dulci. Care sunt consecinţele dacă procedăm astfel? În prima fază, glicemia este restaurată. Capcana constă în faptul că, prin diferite mecanisme, la un timp după consum, avem din nou o hipoglicemie, răspunsul insulinei, care va modifica compoziţia sângelui.

Dacă mergem pe ideea că dulciurile ne ajută să ne concentrăm, că ne fac bine, intrăm într-o spirală, ne confruntăm cu un efect yo-yo. Variaţiile puternice de zahăr vor altera inclusiv vase din creier, pentru că este provocată o reacţie de glicare, adică proteinele vor fi denaturate de zahăr.

 

De ce sunt copiii hiperactivi atunci când consumă zahăr?

 

Există unele studii care fac legătura între consumul de zahăr şi iritabilitate şi pun accent tocmai pe efectul yo-yo menţionat mai sus. Aşadar, nu se recomandă micurile dejun bogate în zahăr (mai exact, cerealele cu zahăr, nutella sau alte produse foarte dulci), pentru că devin nocive pentru concentrare, iar atât adulţii, cât şi copiii au nevoie să fie capabili să se concentreze în special în prima parte a zilei, la muncă, la şcoală sau la grădiniţă.

 

De ce să evităm alimentele ultra transformate? Cum ne influenţează acestea starea, creierul şi sănătatea, în general? 

 

Principala consecinţă a consumului regulat de alimente ultra transformate este inflamaţia la nivelul intestinului. Bacteriile din tubul digestiv nu sunt programate pentru a gestiona astfel de alimentele (de exemplu: chips-uri, snacks-uri, mezeluri, margarină -produse care conţin acizi graşi trans – despre aceştia puteţi citi aici şi aici). Consumul regulat de grăsimi trans poate duce la: Alzheimer, obezitate, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardiace, infertilitate, etc. Pe lângă toate acestea, prin inflamaţia pe care le pot produce în colon, lasă ca substanţele să treacă direct în sânge, care, la rândul lor, vor produce alte inflamaţii şi vor altera o parte din creier. Consecinţele pot începe cu diminuarea energiei, a concentrării şi pot merge până la simptome care au legătură cu depresia. Unele studii care au demonstrat că există o legătură puternică între sindromul intestinului iritabil (dureri, balonări, constipaţie, diaree) şi anxietatea, chiar şi depresia. De asemenea, şi boala celiacă nedescoperită poate duce la asemenea stări.

Microbiomul intestinal reprezintă bacteriile din intestin care ne ajută în procesul de digestie, să extragem nutrienţii din alimente. Este ca o barieră care ne apără de boli. Microbiomul are nevoie de o alimentaţie cât mai diversificată. Alimentele ultra procesate îi distrug diversitatea.

Disbioza intestinală reprezintă reducerea biodiversităţii. Pe scurt şi simplu explicat, în agresiunea produsă de o alimentaţie nesănătoasă, bacteriile bune vor fi atacate, ele se vor reduce şi se vor înmulţi bacteriile rele care vor putea genera boli.

 

Apa (hidratarea) şi creierul 

 

O lejeră deshidratare ne poate afecta capacităţile cognitive, pentru că ne diminuează volumul sanguin şi, implicit, transportul de oxigen. Trebuie să ne îngrijim pentru a avea un volum sanguin care să permită circularea optimă a sângelui, a globulelor roşii care conduc oxigenul la celule. Când ne simţim moleşiţi, obosiţi, în general, primul gest la care recurgem este să bem o cafea (în plus). Însă, ne-ar face mult mai bine să bem un pahar mare cu apă.

 

Alimente recomandate în perioadele stresante, dieta ideală şi suplimentele alimentare

 

Câţi dintre noi nu am încercat să mâncăm diferit, mai bine, mai sănătos, în sesiune, pe perioada facultăţii, de exemplu? Deşi tind să cred că majoritatea am recurs la fast-food şi dulciuri, nu-i aşa? 🙂

Ideal ar fi să consumăm alimente săţioase şi sănătoase, care să nu provoace mari variaţii ale zahărului din sânge. Un exemplu ar fi salata verde la care putem adăuga nişte brânză de capră, câteva nuci şi un fir de ulei de măsline.

Dieta (ca stil de viaţă) mediteraneană pare a fi secretul longevităţii şi al sănătăţii, dar nu există un singur regim alimentar cu beneficii pentru sănătate. Specialiştii nu ne recomandă să ne schimbăm obiceiurile proaste în mod radical, peste noapte, ci să încercăm să o facem cu paşi mici, dar siguri.

O alimentaţie echilibrată ne oferă nutrienţii de care avem nevoie pentru a diminua efectele fiziologice ale vârstei asupra creierului. Aceasta joacă un rol important încă de la începutul vieţii, nu doar în anumite perioade ale ei. Degenerările legate de vârstă nu apar peste noapte, ci debutează foarte devreme. Declinul fiziologic poate fi încetinit de o alimentaţie sănătoasă.

La 20 de ani avem creierul pe care îl moştenim (genetic) şi la 40 de ani avem creierul pe care îl merităm. Adică, dacă vom consuma junk food în permanenţă, procesul de îmbătrânire cerebrală/neuronală va fi accelerat. Cu timpul, efectele alimentaţiei nesănătoase, ale sedentarismului şi al somnului precar se vor vedea şi asupra creierului, nu doar a corpului.

Suplimentele alimentare nu compensează şi nu repară stricăciunile pe care le produce alimentaţia nesănătoasă. Mai mult decât atât, ele pot face mai mult rău decât bine. Suplimentele pot fi luate dacă există o nevoie clară, însă aceasta nu poate fi stabilită de consumator, ci de un specialist, în urma unor analize medicale. Aşadar, nu credeţi în toate campaniile de marketing şi în suplimentele atât de intens promovate.

 

Alimentaţia şi fondul emoţional

 

Alimentaţia se inserează într-un stil de viaţă. Ritmul de viaţă este esenţial. Când suntem stresaţi, pe repede înainte, specialiştii au remarcat că avem un anumit mod de a ne hrăni, menit să dea un boost stării de spirit tocmai pentru că nu ne simţim foarte bine, starea noastră nu este cea mai bună. Pe scurt, aceasta este alimentaţia emoţională, alimentele pe care le consumăm pe fond emoţional. Adică, în goana noastră, vom alege preparate dulci sau sărate, adesea nesănătoase, pentru că ne permit să ne simţim mai bine în minutele următoare consumului, dar apoi putem pierde iar controlul, iar nu ne vom simţi bine şi din nou vom apela la aceleaşi alimente. Vă sună cunoscut acest cerc vicios?

Alimentaţia emoţională se inculcă încă din copilărie. Dacă învăţăm un copil să-şi regleze emoţiile oferindu-i dulciuri, ecrane sau chips-uri, acestea vor deveni nişte lucruri în care se va refugia uşor de fiecare dată când nu-i este bine din punct de vedere emoţional.

 

Sper ca informaţiile adunate să vă fie de folos! 🙂

 

 

 

Surse consultate pentru scrierea acestui articol:

 

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *