Cum am reorganizat cărțile Antoniei

Publicat in 10 ianuarie 2020

 

Pentru un copil de 4 ani, Antonia are destul de multe cărți, unele cumpărate de noi, iar altele primite. Camera ei am prevăzut-o cu o bibliotecă simpatică, în formă de căsuță, dar nu foarte practică, în sensul că nu am făcut rafturile suficient de înalte – dacă vreau să aranjez cărțile în poziție verticală, dar nici suficient de late – dacă vreau să țin cărțile în poziție orizontală, pe cotorul lor.

Mă sufocau cărțile mai mult dezordonate decât ordonate (și nu mă împac deloc cu dezordinea) și nici Antonia nu avea acces la toate. Adică, avea acces la ele, dar alegea ce îi era mai la îndemână, pe care le vedea deasupra, unele cărți fiind ușor date uitării. S-a impus o reorganizare. Să nu credeţi că vă dau vreo soluţie nemaiîntâlnită. Poate că voi o puneţi deja în practică.

 

Reorganizarea

 

Cum spuneam, nu am făcut nimic extraordinar. Într-o seară, am pus toate cărțile copilei în mijlocul camerei. Cu aprobarea Antoniei, am decis să pun cărțile într-un dulap și să las doar vreo 5-6 la vedere. Când acestea sunt citite, le înlocuiesc cu altele 5-6 care îşi aşteaptă rândul în dulap. 

Un lucru pe care ţin neapărat să îl precizez este că nu am forţat-o să facă lucrurile astfel. Sunt de părere că şi copiii trebuie să aibă puterea de a decide atunci când vine vorba de spaţiul lor sau de lucrurile pe care le deţin. Cred că este important să le dezvoltăm independenţa şi să le dăm libertatea de a decide acolo unde pot să o facă. Este de datoria noastră, a părinţilor, să le explicăm punctul nostru de vedere şi de a-i încuraja şi pe ei să aibă unul, să învăţăm să ajungem împreună la un compromis. Am discutat despre noua organizare şi i-am spus că are multe cărţi de care uită, pe care nici măcar nu le mai observă şi merită şi ele şansa de a fi descoperite. Ea a ales primele cărţi care rămân în bibliotecă.

 

A dat roade metoda aplicată?

 

Am decis să reorganizăm cărţile astfel în urmă cu vreo 2 luni, poate chiar 3. Metoda aplicată a dat roade până acum. Nici o carte nu mai trece neobservată, necitită, nerăsfoită. De câte ori scot un nou rând de cărţi, există sentimentul acela de noutate, că a primit/descoperit ceva nou.

Această metodă ne-a permis să întreţinem mult mai uşor ordinea în bibliotecă şi chiar să câştig câte un colţ mic de depozitare. Setul cu ceainic şi ceşcuţe şi-a găsit un loc mai bun. 🙂

 

Să ştiţi că am procedat aproximativ la fel şi cu jucăriile. Şi ele mă sufocau şi simţeam că întreaga cameră se transformă uşor, dar sigur într-un depozit de jucării. Aşa că, într-o zi, împreună cu Antonia, le-am luat pe toate la mână şi am stabilit ce donăm, ce păstrăm în cameră şi ce păstrăm în garaj. Bineînţeles că cele din garaj au fost date uitării şi, când a fost câte una scoasă la lumină, a fost primită ca o jucărie nou-nouţă. La ceva vreme, am decis să rotim şi jucăriile, nu doar cărţile.

 

 

Voi cum organizaţi cărţile şi jucăriile copiilor?

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

 

Comments

  1. Simona a zis

    Nu prea mi-a iesit treaba asta pana acum, din pacate. Am incercat sa sortez din jucarii si cand sa le scot ca sa le dau mai departe, a devenit interesat de ele. Am lasat la indemana ce ii place cel mai tare.

    • admin a zis

      Cred ca e absolut normal. Si noi am avut jucarii care au devenit mai interesante dupa ce au disparut din peisaj pentru o vreme. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *