Copiii și tehnologia digitală. Ce efecte neurologice și fizice poate avea consumul de tehnologie digitală în rândul copiilor?

Publicat in 7 iulie 2020
Sursa foto: Pexels.com

 

Am ajuns la al 3-lea articol din seria „Copiii și tehnologia digitală”. Astăzi, cu ajutorul studiilor existente, încercăm să înțelegem mai bine efectele neurologice și fizice pe care le poate avea consumul de tehnologie digitală în rândul copiilor.

 

Tehnologia poate afecta creierul copiilor? 

Tehnologia ne modifică creierul. Dacă ar fi să o spunem așa, simplu, într-o propoziție, am tinde să credem că e ceva rău. Nu doar tehnologia ne modifică creierul, ci și modul în care facem cercetare, scriem, comunicăm, ce experimentăm de-a lungul vieții, etc. Aici intervine plasticitatea caracteristică creierului. Pe scurt, nu doar tehnologia modifică creierului și modificarea creierului nu reprezintă neapărat ceva rău. Așadar, să nu alegem abordarea fatalistă conform căreia tehnologia strică creierii copiilor. Să încercăm să ne păstrăm o doză de obiectivitate. De exemplu, s-a dovedit că tehnologia sprijină dezvoltarea cognitivă atunci când este introdusă la vârste adecvate și în doze rezonabile. Pe de altă parte, când vine vorba de consecințele negative, nu există studii care să fi determinat relația cauză-efect.

Moderația este, din nou, cheia. Consumul de tehnologie să fie moderat și echilibrat cu celelalte activități, cum ar fi joaca liberă, în lumea reală, activitățiile cu părinții, jocuri reale de logică, etc. Jodi Gold, psihiatru pentru copii, consideră tehnologia digitală o adevărată binecuvântare, ideală pentru dezvoltarea de noi abilități, dar care nu ar trebui să substituie niciodată jocul.

Un lucru cert este că tehnologia nu încurajează neapărat gândirea profundă. Informația este concentrată, adesea lipsită de idei sofisticate. Ideile dificile cer timp pentru a fi analizate și dezbătute și de aceea este important, conform recomandărilor specialiștilor, să ne deconectăm de la internet cu toții, ca familie, să interacționăm, să petrecem timp în liniște cu gândurile noastre. Creierul copiilor noștri este diferit de al nostru. Dar asta nu înseamnă că haosul virtual nu poate lăsa loc pentru gânduri profunde.

Pe de altă parte, există cazuri în care moderația a trecut la exces. Astfel, conform informațiilor din cartea „Copiii erei digitale”, cercetările de imagistică cerebrală arată că, în comparație cu populația generală, celor dependenți de internet li se micșorează cantitatea de materie cenușie din zonele din creier responsabile cu controlul cognitiv, inhibarea răspunsurilor incorecte, punerea în practică a unui comportament orientat pe atingerea scopului, motivație și procesarea recompensei. De asemenea, cercetările au dovedit diferențe în materia albă din zonele care controlează memoria și inputul plurisenzorial. Totuși, rămâne neclar dacă aceste schimbări sunt cauza ori efectul dependenței de internet. Cert este că se confirmă baza biologică a spiralei de dependență.

 

Photo by meo from Pexels

 

Efectele fizice ale utilizării tehnologiei digitale

Uzul sau abuzul de tehnologie digitală poate avea chiar și efecte fizice, precum: obezitate, somn insuficient, dureri de spate, dureri de cap, consum de droguri/alcool/tutun, hipertensiune, etc. 

 

Obezitatea

Conform Asociației Americane de Pediatrie, o rată ridicată de utilizare a surselor media este în strânsă legătura cu obezitatea și cu riscul de a dezvolta boli cardiovasculare pe tot parcursul vieții, inclusiv în copilăria timpurie. Conform studiilor întreprinse în rândul copiilor de 2 ani, se estimează că indicele masei corporale crește cu fiecare oră de media consumată pe săptămână. Studiile au vizat televizorul ca sursă media, nu telefoanele mobile care sunt folosite mai ușor inclusiv în timpul meselor și care distrag copiii de la senzația de sațietate.

Studiile au fost și mai clare în rândul copiilor mai mari. Un studiu făcut în Olanda arată că, pentru copiii cu vârste între 4 și 13 ani, privitul la televizor mai mult de 1,5 ore pe zi are un risc major de obezitate. Un alt studiu internațional arată că privitul la TV între 1 și 3 ore pe zi crește riscul de obezitate între 10% și 27%. Bineînțeles, că nu doar privitul la TV duce la obezitate, ci o combinație între activitatea fizică scăzută și un sedentarism cu rată mare.

Un alt risc de obezitate legat de tehnologia digitală îl reprezintă prezența televizorului în dormitor. Cea mai mare asociere cu obezitatea îl are prezența televizorului în dormitor asociată cu un timp îndelungat petrecut în fața ecranelor. Dacă ar fi să facem referire la adolescenți, cu televizor în dormitor ei tind să petreacă mai mult timp la TV, să aibă mai puțină activitate fizică și să mănânce mai rar cu familia. Așadar, tehnologia digitală poate interveni în echilibrul dintre consumul de calorii și energia cheltuită. Totuși, dacă ar fi să luăm în considerare jocurile pe consolele Wii și Xbox, care necesită mișcare, nu putem blama întreaga tehnologie digitală că ne transformă copiii în tineri sedentari.

Studiile au relevat faptul că expunerea la reclame cu mâncare nesănătoasă au impact asupra părerilor pe care și le fac copiii despre mâncare și asupra preferințelor lor. De exemplu, în SUA, 80% dintre reclamele din timpul programelor pentru copii sunt pentru alimente de tip fast-food sau gustare nesănătoasă.

Ar mai fi de precizat că studiile au demonstrat că privitul îndelungat la TV poate duce la un nivel crescut de colesterol, hipertensiune și predominanța crescută a astmului. Nu există dovezi clare că reducerea timpului de somn duce la obezitate, însă știm că oboseala duce la un comportament și mai sedentar, care reprezintă un factor de risc pentru obezitate. Oamenii care sunt treji și sedentari este posibil să aibă ocazia să mănânce mai mult.

Sursa foto: Pixabay.com

 

Lipsa somnului

Conform Asociației Americane de Pediatrie, există studii care arată că expunerea la tehnologia digitală afectează somnul. Prezența unui device (TV, telefon mobil, computer) în camera copilului este asociată cu mai puține minute de somn pe noapte. La rândul ei, privarea de somn poate duce la probleme precum obezitatea, pierderea memoriei, anxietatea, probleme de atenție, iritabilitate. Este important de menționat că somnul reface sinapsele și procesele cognitive, iar secreția hormonului de creștere se intensifică noaptea.

Studiile arată că timpul de somn al copiilor scade în fiecare an. Se estimează că, în ultimii 100 de ani, copiii au dormit mai puțin cu aproximativ 0,73 minute în fiecare an, deci durata somnului a scăzut cu 73 de minute într-un interval de 100 de ani.

Cum afectează tehnologia somnul copiilor:

  1. Device-urile iau locul somnului. Conform unui studiu desfășurat în Norvegia, folosirea device-urilor atât pe timp de zi, cât și seara afectează durata somnului și poate prelungi timpul necesar pentru a adormi. Sunt studii care s-au făcut inclusiv pe bebeluși cu vârste între 6 și 12 luni. Acestea au arătat că bebelușii care au fost expuși la ecrane seara, au nopți mai scurte spre deosebire de cei care nu au fost expuși seara la niciun device. 
  2. Lumina emisă de ecrane afectează ritmul circadian. Melatonina este un hormon responsabil cu reglarea ciclului somn-veghe. Secretarea este sensibilă la lumină, ajunge la un nivel ridicat când se face noapte și ne anunță că este timpul să dormim. S-a descoperit că expunerea la ecrane la nivel maxim de luminozitate timp de 2 ore poate inhiba secretarea melatoninei. Se recomandă ca dispozitivele care emit lumină albastră să fie închise înainte de culcare, să nu fie folosite în pat. 
  3. Ecranele suprastimulează. Conținutul media pe care îl consumă copiii poate influența, direct sau indirect, cantitatea și calitatea somnului. Jocurile video violente pot perturba somnul mai mult decât cele care nu sunt violente, deși copiii sunt obișnuiți cu un astfel de conținut. Un studiu efectuat pe copii cu vârste între 3 și 5 ani a arătat că toate tipurile de dispozitive, utilizate atât în timpul zilei, cât și seara, cu teme violente, perturbă somnul. Voi reveni cu un întreg articol despre conținutul media la care sunt expuși copiii. 

Un somn insuficient poate duce la dureri de cap și de spate. 

 

Conceputul de ipăturică 

Dormitul cu telefonul, în special în rândul copiilor mai mari, a devenit un lucru firesc de teamă ca ei să nu „piardă” ceva. În cartea ei, „Părinte în era digitală”, Jodi Gold sfătuiește părinții ca toate telefoanele mobile din casă, atât ale copiilor, cât și ale adulților, să fie puse laolaltă, în sufragerie, de exemplu. Mulți vor spune că au nevoie să-și seteze alarma pe telefon pentru a se trezi. Alarma telefonul poate fi înlocuită cu un ceas deșteptător. De fapt, nu e vorba despre alarmă, ci despre atașamentul față de telefon. Telefoanele au devenit niște păturici digitale atât pentru copii, cât și pentru adulți. 

 

În articolele viitoare, voi vorbi mai mult despre conținutul media la care sunt expuși copiii, despre efectele psihologice, iar, spre finalul acestei serii, voi structura și soluțiile propuse de specialiști pentru ca părinții să gestioneze cât mai eficient tehnologia digitală în raport cu copiii. De asemenea, voi reveni și cu experiența noastră, cum reușim noi să gestionăm acest aspect al vieții noastre. Până atunci, spuneți-mi care este pentru voi cea mai mare provocare legată de tehnologia digitală. 

 

 

Surse consultate pentru scrierea acestui articol: 

 
 
Articolele anterioare din seria „Copiii și tehnologia digitală”:

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *