Cezariană vs. naşterea naturală

Publicat in 29 mai 2019
Photo by Kelly Sikkema on Unsplash

 

„Când naşti? Vei naştere natural sau prin cezariană?”. Când eram însărcinată, acestea erau primele 2 întrebări care mi se adresau. Am evitat să scriu despre acest subiect până acum, pentru că ştiu că va atrage polemici şi nu asta îmi este intenţia.

După 4 ani de când am devenit mamă, după ce am citit suficient despre acest subiect, am observat cum este abordat în România şi în străinătate, m-am hotărât să fac o comparaţie şi să-mi expun punctul de vedere.

În România, cezariana reprezintă o normalitate indiferent dacă sarcina prezintă sau nu riscuri. În străinătate, în Luxembourg mai exact, acolo unde am născut, nimeni nu te întreabă dacă vrei sau nu să naşti prin cezariană, normalitatea fiind naşterea naturală. În societatea românească, în mare parte, aceasta este văzută ca un fel de sacrificiu, nebunie, nicidecum ca o normalitate, ca un lucru firesc. Ştiaţi că există spitale în care rata naşterilor prin cezariană reprezintă 80%?

Atâta timp cât mama şi copilul sunt sănătoşi şi nu există complicaţii care să impună cezariana, atunci nu văd naşterea de ce nu poate fi pe cale naturală. Consider că atunci când ne dorim să avem copii, trebuie să ne asumăm sarcina şi ce vine la pachet cu ea, inclusiv neplăcerile din timpul acesteia, naşterea, durerile, etc.

Vrem sau nu să recunoaştem, în România, cezarienele pe bandă rulantă (nu cele necesare din punct de vedere medical) reprezintă o adevărată industrie alimentată, în primul rând, de medici. Pentru aceştia, este mult mai uşor să programeze o naştere, să-i dea o zi şi o oră fixă, decât să se confrunte cu necunoscutul, să aştepte 3 sau 15 ore după o femeie în travaliu.

Din punct de vedere al femeii, cred că este important cum se setează de la început şi ce îşi propune. Naşterea nu-i o programare oarecare. Copilul este cel care ar trebui să decidă când să vină pe lume. Adesea, medicul omite să îi expună pacientei toate detaliile, avantajele şi dezavantajele privind cele 2 metode. Într-un alt articol vă voi povesti o experienţă pe care am avut-o când m-am întors în România şi a trebuit să îmi aleg medicul ginecolog. Din ceea ce am observat, există un discurs standard pro-cezariană al medicilor ginecologi români (îmi cer scuze pentru generalizare, pentru că sunt convinsă că există excepţii): „eşti prea mică, prea grasă, prea slabă, te rupi sau te tăiem, vei face pe tine, copilul e prea mare”. O atitudine etică înseamnă o expunere obiectivă a beneficiilor şi riscurilor care pot exista în ambele cazuri. Pe de altă parte, indiferent de metoda aleasă, nu există riscul zero, iar malpraxisul de care se tem multe femei poate exista indiferent de opţiunea aleasă.

Am observat că multe mame sau viitoare mame consideră cezariana ca fiind varianta ideală, pentru că decurge mai repede decât o naştere naturală şi cu mai puţine dureri. Eu cred că fiecare caz este unic. OMS a atenţionat deja România, anul trecut, datorită creşterii alarmante a numărului de cezariene. Găsiţi aici câteva cifre.

 

De ce în România se încurajează cezarienele? 

Cum spuneam mai sus, cred că medicii poartă principala vină. Cei care încurajează cezarienele (atunci când mama şi fătul nu sunt expuşi niciunui risc) o fac din 2 motive:

  1. Timpul – este mult mai uşor să programeze o naştere decât să fie chemaţi de acasă, să aştepte 3 sau 15 ore după o femeie în travaliu.
  2. Banii – mamele care aleg să nască în clinici private, plătesc mai mult pentru o cezariană decât pentru o naştere naturală.

 

 

Avantaje şi dezavantaje

Cezariană – poate fi planificată (realizată înainte de instalarea travaliului), la cald (după declanşarea travaliului) sau de urgenţă, atunci când există o problemă medicală (travaliu lung şi greoi, complicaţii care pot pune în pericol viaţa mamei şi/sau a copilului, etc.).

Avantaje:

  • planificarea îi dă mamei un oarecare confort.
  • risc mai mic de infectare a bebeluşului cu HPV, herpes, HIV în cazul în care mama le are.
  • sunt evitate efectele epiziotomiei.
  • nu există durerile travaliului.
  • perineul rămâne intact.

Dezavantaje:

  • este tăiat uterul şi peretele abdominal.
  • creşte riscul infecţiilor (riscul de a face complicaţii se consideră a fi de 16 ori mai mare decât în cazul naşterii naturale).
  • se pierde de 2 ori mai mult sânge decât la naşterea naturală.
  • risc de afecţiuni tromboembolice.
  • durerile postpartum sunt mai intense.
  • risc de lezare a unor organe interne ale mamei în timpul operaţiei.
  • pentru copil există risc de prematuritate, pentru că se poate estima greşit cât de la termen este sarcina.

 

Naştere naturală

Avantaje: 

  • proces fiziologic, natural.
  • pornirea lactaţiei într-un timp mult mai scurt decât în cazul unei naşteri prin cezariană.
  • contactul imediat cu copilul.
  • se estimează că recuperarea este mai rapidă/uşoară.
  • durerea postpartum este de intensitate mai redusă.
  • risc scăzut de hemoragie, tromboembolism şi afectarea internă a organelor mamei.
  • risc scăzut ca bebeluşul să dezvolte diverse alergii datorită colonizării acestuia cu bacterii benefice (pentru că traversează filiera pelvi-genitală).
  • uterul nu este afectat.
  • reduce riscul apariţiei cancerului mamar.

Dezavantaje: 

  • risc de traumatisme fizice pentru bebeluş.
  • risc de incontinenţă urinară pentru mamă.
  • risc de rupturi perineale sau genitale în cazul mamei.
  • durerile travaliului (acesta poate fi lung).
  • în cazul în care se practică epiziotomia, aceasta poate prelungi perioada de recuperare.

 

Experienţa mea 

Eu mi-am dorit să nasc natural şi nu pentru că aş fi vrut să fac pe eroina, ci din alte 2 motive: mi s-a părut firesc şi mi-am dorit clipele de piele pe piele cu bebeluşul meu abia născut (în Luxembourg aveam această posibilitate). Naşterea a fost destul de dificilă, cu un travaliu lung, de 12 ore, pe care nu mi-l amintesc a fi foarte dureros. Nu mi-au rămas întipărite în minte durerile naşterii, ci faptul că nu reuşeam să nasc, iar la câteva zile am aflat că am făcut-o cu blocul operator pregătit. Urma să intru în cezariană, pentru că situaţia devenea complicată atât pentru mine, cât şi pentru fetiţă. Cel mai bine reţin recuperarea dificilă. Da, am născut natural, dar nu m-am recuperat în câteva zile aşa cum se întâmplă în alte cazuri, ci în aproximativ 5 săptămâni. Despre experienţa naşterii am povestit deja pe blog.

Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş face lucrurile la fel, cu toate greutăţile care pot exista. Momentele pe care le-am trăit la naştere au fost unice. Deşi nu am fost în cea mai bună formă, m-am putut ocupa de fetiţa mea din clipa în care a venit pe lume.

 

Concluzii

De ce am scris acest articol? În primul rând, aş vrea să fie foarte clar faptul că modul în care ne aducem pe lume copiii nu ne face mai mult sau mai puţin mame. Calităţile noastre de mame nu constă în metoda prin care am ales să naştem. În al doilea rând, există cazuri în care mama nu poate alege şi cezariana este singura opţiune prin care să-şi aducă puiul pe lume.

Am scris acest articol, pentru că:

♥ mi-aş dori să se mai disipe din teama care există în jurul naşterii naturale, să nu mai fie văzută ca un mare bau-bau, ci ca un lucru absolut firesc.

♥ mi-ar plăcea să ne informăm mai mult, să cunoaştem avantajele şi dezavantajele care există atunci când optăm pentru una dintre aceste metode.

♥ încurajez relaţia medic-pacient sinceră, bazată pe încredere, nu pe portofel.

 

 

Cum aţi ales să naşteţi şi ce v-a determinat să optaţi pentru această metodă?

 

 

Surse: 

 

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *