Acasă la noi – proiectul meu de suflet

Publicat in 16 octombrie 2018
Photo by Jelle Harmen van Mourik on Unsplash

 

Timp de 10 ani, am stat în chirie, aproape 4 ani la Cluj și puțin mai mult de 6 în Luxemburg. La Cluj, am schimbat 4 chirii, iar în Luxemburg două. Vreme de 10 ani, aproape în fiecare chirie, am curățat mizeria după alții. De fiecare dată îmi spuneam că “abia aștept să mă mut la casa mea, să fie toate noi”. În fiecare dintre ele, ceva nu îmi plăcea, ba era una, ba alta: gresia și faianța, parchetul, zugrăveala, mobila, lumina prea puțină, bucătăria prea mică, șine nepotrivite pentru perdele, vana prea mică sau inexistentă, balcon mic sau deloc. În toate chiriile un lucru era cert: nu aveam voie să schimb nimic. Chiar dacă aș fi putut să o fac, pe de o parte, nu merita să investesc într-o casă care nu era a mea, în care nu știam cât urma să locuiesc. Pe de altă parte, proprietarii nu voiau schimbări de niciun fel. Continuam să-mi spun că în casa mea voi face lucrurile pe placul meu. Mă automotivam … sau măcar încercam. 

Prima casă pe care am amenajat-o, pe care am simțit-o puțin mai mult a mea, a fost ultimul apartament în care am locuit, în Luxemburg. Am luat apartamentul în chirie, doar cu mobila de bucătarie. Aveam 2 camere, un hol și 2 băi de mobilat. Trebuia să ne încadrăm într-un buget rezonabil. Atunci am zis “Thank God, că există Ikea”. Cu câteva peripeții și cu multe compromisuri, casa noastră, care nu era a noastră, începea să fie pe gustul nostru. A fost primul loc în care am putut da găuri în pereţi și agăța un tabloul și niște etajere. Dar tot nu era așa cum voiam. Băile erau din altă eră, mobila de bucătărie și ea, iar restul casei reprezenta un compromis, nu neapărat viziunea noastră. Totuși, era mult mai bine decât în chiriile precedente. 

Când am făcut planul să ne întoarcem acasă, primul gând mi-a fugit la casa noastră, a noastră 100%. Deja începeam să mă gândesc la culori și la lucrurile care îmi erau musai. După ce am primit schițele, în mai puțin de 2 săptămâni știam exact ce vreau. Rămânea de văzut dacă dorințele mele erau fezabile din punct de vedere financiar. Soțul mi-a dat mână liberă la partea de amenajare. Ne consultam și, dacă ceva nu îi era pe plac, găseam o cale de mijloc. Nu prea a fost cazul. Dubiile lui erau mai mult la nivel de culoare dominantă, gri deschis în acest caz, şi de stilul amenajării.

 

Photo by rawpixel on Unsplash

 

Primul exercițiu l-am făcut cu apartamentul socrilor. Am ținut cont de dorințele mamei soțului meu și i-am ajutat la amenajare. Eu am venit cu viziunea mea dar, pe alocuri, nu se potrivea cu a ei. Era normal. Acest prim exercițiu m-a ajutat să văd soluțiile potrivite pentru casa noastră, proiectul meu de suflet, atât de mult așteptat. Nu vă gândiţi că am comparat mere cu pere, pentru că apartamentul socrilor mei este dispus fix la fel ca al nostru şi cu aceeaşi suprafaţă.

La noi în casă, ştiam că vreau un dulap mare, cât e holul de lung, pentru că nu aveam posibilitatea să fac un dressing separat. Știam ce culori vreau în fiecare încăpere. Voiam duș italian în loc de cabina de duș clasică, mobilă făcută la comandă (cât mai practică și cu mânere cât mai puține), lavoar dublu în baia mare, o bucătărie deschisă dar care să se și închidă, o măsuță de machiaj atipică, care să fie folosită și pe post de birou, tapet pe 3 pereți, un pat tip căsuță pentru Antonia, canapea cu picioare (musai extensibilă și cu ladă de depozitare). Să vă mai spun?! Doar nu credeţi că am avut doar aceste cerinţe, nu?! :))

Câte dintre dorinţele mele legate de amenajare credeţi că s-au materializat? N-am să vă răspund acum la întrebare, ci pe parcursul a vreo 3 articole pe acest subiect. În luna aprilie a acestui an, odată cu mutarea în casă nouă, am scris câteva idei despre ce ar trebui să ştim atunci când ne apucăm de amenajarea casei. Sunt câteva idei generale care ţin de culori, stil şi funcţionalitate, meşteri, raport preţ-calitate, întocmirea unui buget, corpuri de iluminat, etc. Acum vreau să aprofundez subiectul în ideea că fiecare dintre noi suntem, la un moment dat, cu dorinţa în suflet de a ne muta în casa noastră, în faza de amenajare sau cu un plan de renovare. M-am gândit că poate v-ar fi de folos câteva dintre ideile pe care eu le-am aplicat în bucătărie, la nivel de organizare sau în camera Antoniei.

Voi decideţi ordinea despre care parte a casei vreţi să vă vorbesc cu prioritate:

  1. Băile şi dormitorul.
  2. Camera Antoniei.
  3. Bucătăria şi sufrageria.

Lăsaţi-mi un comentariu, aici sau Facebook, să ştiu care vă sunt preferinţele şi ce planuri aveţi voi pentru casa voastră. 🙂 Aş vrea să vă ofer şi câteva recomandări. Poate vă vor fi de folos. 🙂

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram

Comentarii

  1. a zis

    Oricare ordine, ma intereseaza toate :)) Si noi tocmai am trecut printr-o mutare si o mobilare completa de apartament, asa ca inca sunt curioasa si interesata de subiectul asta 😀

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *