Nicio durere pe lumea asta nu este mai mare decât durerea copilului tău

Publicat in 27 octombrie 2017

  Cu siguranță nu veţi citi nimic nou decât trăiri pe care le cunoaşteţi deja. Orice mamă simte durerea copilului său. Orice mamă și-ar dori să aibă puteri supranaturale care să-i aline într-o clipită durerea puiul său ori să o ia fără ezitare asupra ei. Este imposibil, din păcate! Vorba aceea cu “Numai mamă să nu fii” am simțit-o ieri din plin. Am plâns în tandem cu fetița mea. Durerea … [Citeşte mai departe...]

Copilul atomic și urgența de sâmbătă seara

Publicat in 26 iunie 2017

      Am crezut că va fi o sâmbătă seară obişnuită, la fel ca celelalte, însă aproape de ora 20:00 am înţeles că nu avea să fie deloc aşa cum o ştiam. Îmi rezervase surprize şi plimbări neaşteptate. Ne jucam. În acelaşi timp, vorbeam cu tata la telefon, pe speaker, încât mâinile să-mi fie libere pentru copilul atomic, expresie împrumutată de la Cristina Oţel, pentru că i … [Citeşte mai departe...]

Doza de râs servită pe stomacul gol

Publicat in 13 iunie 2017

    Dimineţile cele mai faine încep cu râsete. Râsetele şi porţiile de iubăreală îmi dau energie pentru o zi întreagă. Bine, eu oricum mă trezesc relativ energică. Sunt foarte vioaie de dimineaţă. Dupămasa pe la 5 mi-ar trebui câte un shot de cofeină direct în venă, dar are grija fiica să mă menţină trează cu metode mai light ... sau nu :). Soţul meu este fix invers. Nu este omul di … [Citeşte mai departe...]

Încă mai cred în oameni

Publicat in 6 iunie 2017

        Cu toții cred că am fost dezamăgiți măcar de o persoană care ne-a trecut prin viață. Cu toții am auzit măcar o dată, indiferent dacă credem sau nu, că trăim într-o societate bolnavă în care oamenii nu mai au cuvânt, principii, moralitate, bun simț, că acțiunile lor sunt mânate doar de propriul bine fără a avea cea mai mică urmă de considerație față de cei din … [Citeşte mai departe...]

Lecţii pe care le-am învăţat de la fetiţa mea de doi ani

Publicat in 23 mai 2017

    Era duminică. Ceasul arăta ora 6:00 fix. Până la 9:00 am așteptat pe marginea patului. Bunica a avut dreptate. Antonia urma să se nască de ziua ei, în 24 mai. Pentru ea a fost cea mai mare mândrie ca strănepoata ei, fiica primei ei nepoate, să vadă lumina zilei şi să îşi sărbătorească ziua de naştere în aceeaşi zi cu ea. Am tras pe mine o rochie roşie şi am plecat spre spital … [Citeşte mai departe...]