Mama care creşte doi copii bilingvi

Publicat in 2 iulie 2017

Poveşti despre mame

 

 

Nu am ştiut ce înseamnă un copil bilingv până nu l-am avut. Nimeni în jurul meu nu trăise bilingvismul pe propria piele. În prezent, încercăm să ne dăm seama în ce limbă încearcă fetiţa noastră să ne vorbească. Amestecă limba română şi limba franceză, scurtează cuvintele şi le rosteşte mai mult pe limba ei dar cu un nelipsit accent franţuzesc. Totuşi, cazul nostru îl consider simplu de gestionat. Lucrurile se complică atunci când ai doi copii, 4 limbi de gestionat dintr-un foc şi încă 2 care se pregătesc să îşi facă simţită prezenţa în viaţa de zi cu zi. Pare complicat, nu? Am fost curioasă să ştiu cum se descurcă alţi părinţi cu atâtea limbi, ce metode aplică şi ce impact au ele asupra copiilor. Denisa mi-a răspuns la întrebări.

Tu eşti româncă, soţul tău este italian şi locuiţi în Luxembourg. Aveţi doi copii, unul de 3 ani și jumătate şi unul de 16 luni. Cum gestionaţi acasă problema limbilor? Care este limba pe care o vorbiţi în casă? Vorbiţi o singură limbă cu toţii sau fiecare dintre voi, tu şi soţul, aţi ales să vă vorbiţi fiecare limba?

Eu cu soțul vorbim în limba italiana între noi. Când ne adresăm copiilor în schimb folosim metoda OPOL (one person, one language). Această metodă prevede ca fiecare persoană să vorbească o singură limba copiilor (în general, limba maternă). Maurice Grammot, lingvistul francez care a vorbit prima dată despre OPOL, susținea că folosind această metoda încă de la început, copilul va învăța cu ușurintă două sau mai multe limbi fără a le amesteca prea mult între ele. Recunosc că această metodă este destul de dificil de pus în practică atunci când nu suntem singuri. De aceea, în anumite situaţii, fac excepții, repetând același lucru atât in limba romană, cât și în limba interlocutorilor noștri. De exemplu, când suntem în compania prietenilor noștri care vorbesc limba italiană și eu ma adresez copiilor în limba italiană încât să înțeleagă toți cei prezenți ceea ce zic.

Copilul cel mare merge la creşă. În ce limbă învaţă? Câte limbi vorbeşte?

Thomas merge la creșă unde limba vorbită este luxemburgheza. Mai târziu, când va merge la școală, pe lângă limba luxemburgheză, va avea ore de limba germană şi limba franceză fiind toate trei limbi oficiale în Luxemburg. Iar, mai apoi, va fi rândul englezei ca și limbă străină.

Consideri că bilingvismul l-a dezavantajat în vreo situaţie? Ai sesizat întârzieri de vorbire?

Cu toate că înțelegea 3 limbi, Thomas a început să le vorbească relativ târziu. Până la vârsta de 3 ani spunea puţine cuvinte (circa 30), după care, într-un timp scurt, vocabularul său a devenit din ce în ce mai bogat. Acum, la vârsta de 3 ani și jumătate, vorbeşte perfect limba italiană, fiind limba la care este expus cel mai mult, şi face progrese pentru celelalte două.

Nu am pus niciodată pe seama bilingvismului faptul că a început să vorbească mai târziu. Mulți copii monolingvi încep să vorbească în jurul vârstei de 3 ani.

Cât de greu este să creşti copii bilingvi cu 2 culturi diferite, română şi italiană în cazul vostru? Cum îmbinaţi cele două culturi în privinţa creşterii lor?

În cazul nostru limbile vorbite în casă sunt asemănătoare fiind ambele limbi latine, iar acest lucru reprezintă un mic avantaj. Pentru noi este important ca ei să ne cunoască originile, de aceea le vorbim des despre locul de unde venim, despre obiceiuri, tradiții și despre cultura noastră. Asta îi ajută în a crea o legătură strânsă cu ceilalți membri ai familiei cum ar fi bunicii.

Personal consider bilingvismul un imens „cadou” pe care îl putem face copiilor noștri, dându-le posibilitatea de a cunoaște culturi diferite și de a-și crea un bagaj important de cunoștințe care le va fi folositor şi în viitor. A învăța două sau mai multe limbi nu este dăunător dezvoltării educaționale cum se credea odată, ci dimpotrivă, s-a observat cum copiii bilingvi sunt mai atenți, mai creativi, au o capacitate mai mare în a rezolva problemele și, nu în ultimul rând, sunt mai toleranți. Iar toleranța față de ceilalți este un lucru de care avem mare nevoie în zilele noastre.

Ce sfaturi le-ai da părinţilor care cresc copii bilingvi fie că sunt nevoiţi, fie că este dorinţa lor să o facă?

Îi sfătuiesc să le vorbească copiilor în limba lor maternă sau, dacă au ales să vorbească într-o altă limba, să fie una pe care o stăpânesc la nivelul limbii materne. Doar în limba noastră maternă reușim să fim noi înșine și să ne exteriorizăm pe deplin gândurile, trăirile, sentimentele și emoțiile.

Un alt sfat, nu mai puțin important, este de a le citi cât mai mult copiilor pentru a-și îmbogăți vocabularul cu acele cuvinte pe care noi nu le folosim în limbajul nostru de zi cu zi.

 

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram

 

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *